Cauzele bolilor

Aminoacizii și sănătatea mintală (I)

de

Dereglările la nivelul neurotransmițătorilor ‒ sau, altfel spus, o activitate anormală de neurotransmisie, tot mai frecventă la omul civilizației tehnologice – se află la baza majorității dezechilibrelor din sănătatea noastră somatică și mintală. Astfel, disfuncțiile unor neurotransmițători ca dopamina, serotonina sau norepinefrina generează depresie, anxietate, atacuri de panică, insomnie, intestin iritabil, disfuncție hormonală, tulburări de alimentație, fibromialgie, obsesii, compulsii, disfuncție suprarenală, durere cronică, migrene și chiar moarte prematură. Ce putem face? Un răspuns ni-l propune medicul psihiatruDragoș Matei, care ne vorbește despre terapii inovatoare de psihiatrie integrativă, valabile acum și la Clinica ImunoMedica. (A.G.)

Potrivit Colegiului European de Neuropsihofarmacologie, aminoacizii ar putea fi o alternativă la tratamentele farmaceutice convenționale în cazul afecțiunilor psihiatrice și neurologice[1]. Există dovezi incontestabile că aceste tulburări au la bază inflamația cerebrală și stresul oxidativ ca parte a fiziologiei lor, prin urmare, o terapie antiinflamatorie și antioxidantă nu poate fi decât benefică.

Creierul nostru comunică prin intermediul unor mesageri chimici numiți neurotransmițători, care sunt produși cu ajutorul aminoacizilor. Neurotransmițătorii îndeplinesc o varietate de funcții, de la reglarea ritmului cardiac și a funcției sistemului imunitar până la producerea de hormoni și gestionarea emoțiilor. Atât tulburările neurologice, cât și cele psihiatrice sunt asociate cu o neurotransmisie deficitară, cu alterarea structurii creierului, cu inflamația și cu semnalizarea neurotrofică afectată.

O abordare terapeutică bazată pe aportul de aminoacizi – susținut prin suplimente și perfuzii, acolo unde organismul nu mai este capabil să sintetizeze aminoacizii din alimentație – poate reduce simptomele în depresie și alte tulburări mintale, fără a genera efectele secundare cunoscute din psihofarmacologia clasică. Conform unui articol[2] realizat de doi oameni de știință de la Fundația Global Neuroscience Initiative din Los Angeles, terapia cu aminoacizi s-a dovedit eficientă în depresia majoră, în tulburarea bipolară, în schizofrenie și anxietate, în tulburările de alimentație, în deficitul de atenție (ADD) și în hiperactivitatea cu deficit de atenție (ADHD), în dependențe și autism. Efectele menționate se explică prin faptul că organismul nostru folosește trei aminoacizi – triptofan, tirozină și fenilalanină – pentru a produce cei trei neurotransmițători-cheie ai sănătății noastre mintale: serotonina, dopamina și norepinefrina.

Serotonina este neurotransmițătorul de care se leagă, în general, buna funcționare a organismului, și joacă un rol important în funcții precum somnul, memoria, comportamentul sexual, metabolismul oaselor, învățarea, dispoziția, pofta de mâncare, sistemul endocrin și vindecarea rănilor. Este esențială pentru reglarea stării noastre de spirit, deoarece reduce anxietatea și ne dă o stare de bine, de aceea și este considerată unul dintre „hormonii fericii”, alături de dopamină. Simptomele deficienței de serotonină se manifestă prin atacuri de panică, dureri de cap, oboseală, poftă de mâncare crescută (în special pentru alimente ce conțin carbohidrați), tulburări ale somnului. În plus, serotonina poate interacționa cu progesteronul și estrogenul, înrăutățind simptomele premenstruale. 

Beneficiile aminoacizilor

Cei mai importanți aminoacizi implicați în susținerea unei funcționări optime a sistemului nostru nervos sunt:

1. Triptofanul, despre care cercetările din ultimele decenii au constatat că are efecte benefice asupra stării psihice[3], fiind responsabil cu producerea serotoninei și melatoninei – neurotransmițătorii care ne gestionează starea de spirit, pofta de mâncare și durerea, și reglează echilibrul dintre starea de veghe și cea de somn. De exemplu, o meta-analiză care a inclus unsprezece studii de înaltă calitate științifică a constatat că administrarea a 0,14–3 grame de triptofan pe zi ar putea ajuta la scăderea anxietății și la creșterea dispoziției pozitive la persoanele sănătoase[4].

2. Fenilalanina ajută la producerea de tirozină, de adrenalină și noradrenalină – implicate în  răspunsul de „Luptă sau fugi” al sistemului nervos simpatic. Fenilalanina ajută, de asemenea, la producerea dopaminei, celălalt „hormon al fericirii”, esențial pentru sistemul plăcere-recompensă al creierului. Dopamina este responsabilă cu buna funcționare a memoriei, cogniției, atenției, învățării, stării emoționale și a controlului motor. Disfuncțiile acesteia generează depresie, tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), schizofrenie, tulburare bipolară, dependență de droguri, precum și boli degenerative ale creierului, inclusiv boala Parkinson, sindromul picioarelor neliniştite etc.[5]

3. Tirozina reprezintă precursorul biochimic al neurotransmițătorilor monoaminici, cunoscuți sub numele de catecolamine, dintre care cele mai importante sunt dopamina, norepinefrina (noradrenalina) și epinefrina (adrenalina). Termenul are la bază cuvântul grecesc τυρός, „brânză”, deoarece a fost descoperită pentru prima oară în proteina din brânză.

Adrenalina și noradrenalina declanșează răspunsul „Luptă sau fugi” la pericolul perceput de creier. Astfel, pentru a pregăti corpul pentru stresul extrem, cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială, frecvența respirației, forța musculară și vigilența mintală. Un nivel prea scăzut de noradrenalină este asociat cu depresia și ADHD-ul, în timp ce un nivel prea ridicat generează stări de anxietate. Tirozina funcționează drept „tampon” împotriva efectelor dăunătoare ale stresului extrem. Din acest motiv a și fost utilizată în numeroase studii efectuate pe militari din Statele Unite și din alte țări, cu intenția de a găsi soluții pentru a menține un nivel ridicat de performanță în circumstanțe de stres extrem.

Suplimentele sau perfuziile cu tirozină sunt benefice în afecțiuni precum boala Alzheimer, boala Parkinson, tulburări de atenție, depresie, narcolepsie, stres, abuz de droguri, sindromul de oboseală cronică, dar și boli cardiovasculare sau disfuncții sexuale. De asemenea, cercetările arată că tirozina stimulează gândirea critică, creativitatea[6] și flexibilitatea cognitivă[7], concentrarea, vigilența și capacitatea de a jongla cu diferite sarcini. Există dovezi științifice că tirozina funcționează ca neuroprotector și poate opri declinul cognitiv în anumite forme de demență[8]. De asemenea, nivelurile scăzute de tirozină au fost corelate cu autismul[9].

4. N-acetil cisteina (NAC) joacă un rol terapeutic adjuvant în tulburările psihotice și afective, reducând simptomele în tulburarea afectivă bipolară, depresia majoră și schizofrenie. O serie de studii dublu-orb controlate cu placebo asupra unor persoane cu astfel de tulburări au constatat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor de-a lungul timpului. O meta-analiză a șapte studii pe pacienți cu schizofrenie a arătat că administrarea de NAC a determinat reducerea semnificativă atât a simptomelor pozitive, cât și a celor negative, în special dacă a fost administrat mai mult de 24 de săptămâni[10]. În tulburările de dispoziție, s-a constatat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor de bază[11]. Un alt studiu[12] efectuat pe 252 de persoane cu tulburare depresivă majoră a furnizat dovezi că aminoacidul poate fi utilizat ca terapie adjuvantă în depresia unipolară. De asemenea, în urma unei cercetări recente, se arată că NAC ar trebui avut în vedere ca terapie cu acțiune rapidă în tratarea suicidalității acute, o afecțiune clinică pentru care este necesar un tratament cu debut rapid.[13] În plus, s-a dovedit benefic și în combaterea dependențelor de cocaină, canabis și nicotină.[14]

Așadar, este esențial să existe niveluri adecvate de aminoacizi în organism pentru a avea nivelurile necesare de neurotransmițători, atât de importanți pentru echilibrul nostru mintal. Aportul de aminoacizi se dovedește o soluție terapeutică viabilă, atunci când organismul nostru nu îi mai poate sintetiza, din varii motive. Administrarea intravenoasă este cea mai eficientă, pentru că acești prețioși aminoacizi pot fi introduși direct în sânge, fără a mai trece prin procesul digestiv. Se pare că astfel de terapii deschid o nouă perspectivă în psihiatrie și neurologie, eliminându-se cumplitele efecte secundare ale medicației clasice și întrezărindu-se o remisie a bolii.

  (va urma)

Material realizat de Dr. Psihiatru Dragoș MateiClinica ImunoMedica

Bibliografie

[1] European College of Neuropsychopharmacology (ECNP). „Amino acid offers potential therapeutic alternative in psychiatric disorders.” ScienceDaily. ScienceDaily, 7 October 2013. <www.sciencedaily.com/releases/2013/10/131007094013.htm>.

[2] Lakhan SE, Vieira KF. Nutritional therapies for mental disorders. Nutr J. 2008 Jan 21;7:2. doi: 10.1186/1475-2891-7-2. PMID: 18208598; PMCID: PMC2248201.

[3] Jenkins TA, Nguyen JC, Polglaze KE, Bertrand PP. Influence of Tryptophan and Serotonin on Mood and Cognition with a Possible Role of the Gut-Brain Axis. Nutrients. 2016 Jan 20;8(1):56. doi: 10.3390/nu8010056. PMID: 26805875; PMCID: PMC4728667.

Martínez-Rodríguez A, Rubio-Arias JÁ, Ramos-Campo DJ, Reche-García C, Leyva-Vela B, Nadal-Nicolás Y. Psychological and Sleep Effects of Tryptophan and Magnesium-Enriched Mediterranean Diet in Women with Fibromyalgia. Int J Environ Res Public Health. 2020 Mar 26;17(7):2227. doi: 10.3390/ijerph17072227. PMID: 32224987; PMCID: PMC7178091.

Yurcheshen M, Seehuus M, Pigeon W. Updates on Nutraceutical Sleep Therapeutics and Investigational Research. Evid Based Complement Alternat Med. 2015;2015:105256. doi: 10.1155/2015/105256. Epub 2015 Jul 21. PMID: 26265921; PMCID: PMC4523676.

[4] Kikuchi AM, Tanabe A, Iwahori Y. A systematic review of the effect of L-tryptophan supplementation on mood and emotional functioning. J Diet Suppl. 2021;18(3):316-333. doi: 10.1080/19390211.2020.1746725. Epub 2020 Apr 10. PMID: 32272859.

[5] Taber, Katherine H., et al. “Neuroanatomy of Dopamine: Reward and Addiction.” The Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences, vol. 24, no. 1, Jan. 2012, pp. 1–4, https://doi.org/10.1176/appi.neuropsych.24.1.1.

[6] Colzato LS, de Haan AM, Hommel B. Food for creativity: tyrosine promotes deep thinking. Psychol Res. 2015 Sep;79(5):709-14. doi: 10.1007/s00426-014-0610-4. Epub 2014 Sep 26. PMID: 25257259.

[7] Steenbergen L, Sellaro R, Hommel B, Colzato LS. Tyrosine promotes cognitive flexibility: evidence from proactive vs. reactive control during task switching performance. Neuropsychologia. 2015 Mar;69:50-5. doi: 10.1016/j.neuropsychologia.2015.01.022. Epub 2015 Jan 16. PMID: 25598314.

[8] Adrian McCann, Dag Aarsland, Per Magne Ueland, Stein-Erik H. Solvang, Jan Erik Nordrehaug, Lasse M. Giil,

Serum tyrosine is associated with better cognition in Lewy body dementia, Brain Research, Volume 1765, 2021,

147481, ISSN 0006-8993, https://doi.org/10.1016/j.brainres.2021.147481.

[9] Arnold GL, Hyman SL, Mooney RA, Kirby RS. Plasma amino acids profiles in children with autism: potential risk of nutritional deficiencies. J Autism Dev Disord. 2003 Aug;33(4):449-54. doi: 10.1023/a:1025071014191. PMID: 12959424.

[10] Yolland CO, Hanratty D, Neill E, Rossell SL, Berk M, Dean OM, et al. Meta-analysis of randomised controlled trials with N-acetylcysteine in the treatment of schizophrenia. Aust N Z J Psychiatry. 2020;54(5):453–66. Epub 2019/12/13. pmid:31826654.

[11] Berk M, Copolov DL, Dean O, Lu K, Jeavons S, Schapkaitz I, et al. N-acetyl cysteine for depressive symptoms in bipolar disorder—a double-blind randomized placebo-controlled trial. Biol Psychiatry. 2008;64(6):468–75. Epub 2008/06/07. pmid:18534556. Magalhaes PV, Dean OM, Bush AI, Copolov DL, Malhi GS, Kohlmann K, et al. N-acetyl cysteine add-on treatment for bipolar II disorder: a subgroup analysis of a randomized placebo-controlled trial. J Affect Disord. 2011;129(1–3):317–20. Epub 2010/08/31. pmid:20800897. Magalhaes PV, Dean OM, Bush AI, Copolov DL, Malhi GS, Kohlmann K, et al. N-acetylcysteine for major depressive episodes in bipolar disorder. Braz J Psychiatry. 2011;33(4):374–8. Epub 2011/12/23. pmid:22189927. Berk M, Dean O, Cotton SM, Gama CS, Kapczinski F, Fernandes BS, et al. The efficacy of N-acetylcysteine as an adjunctive treatment in bipolar depression: an open label trial. Journal of Affective Disorders. 2011;135(1):389–9

[12] Berk M, Dean OM, Cotton SM, Jeavons S, Tanious M, Kohlmann K, et al. The efficacy of adjunctive N-acetylcysteine in major depressive disorder: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. The Journal of clinical psychiatry. 2014;75(6):628–36. Epub 2014/07/09. pmid:25004186.

[13] Hans, Davinder, et al. “N-Acetylcysteine as a Novel Rapidly Acting Anti-Suicidal Agent: A Pilot Naturalistic Study in the Emergency Setting.” PLOS ONE, vol. 17, no. 1, 28 Jan. 2022, p. e0263149, https://doi.org/10.1371/journal.pone.0263149. Accessed 18 Dec. 2022.

[14] Chang, Chung-Ting, et al. “Effectiveness of N-Acetylcysteine in Treating Clinical Symptoms of Substance Abuse and Dependence: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials.” Clinical Psychopharmacology and Neuroscience, vol. 19, no. 2, 31 May 2021, pp. 282–293, https://doi.org/10.9758/cpn.2021.19.2.282. Accessed 26 Sept. 2022.


Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 171 (aprilie 2023)

Revista poate fi achiziționată din:

De asemenea, te poți abona la revistă, individual (un singur abonament) sau colectiv (până la 10 abonamente la aceeași adresă – reducere de până la 40%) pe un an sau pe șase luni

  • la revista în format digital online, de AICI
  • în format tipărit, cu livrare în România, de AICI
  • în format tipărit, cu livrare în străinătate, de AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Trackbacks and Pingbacks