Școala părinților

Rețelele de socializare și schimbarea definiției iubirii

de

Un articol recent titra: „Rețelele de socializare au ucis iubirea?”. Oare noile generații (milenialii și generația Z) percep altfel iubirea în comparație cu generațiile anterioare? Și ce impact are aceasta asupra vieții lor? Vom încerca să conturăm un răspuns în cele de mai jos. (A.D.)

Nu este o surpriză pentru nimeni că utilizarea rețelelor de socializare a schimbat semnificativ modul în care se comportă noile generații, în special milenialii și cei din generația Z, în comparație cu cele precedente. Conform unor studii recente, aceste generații petrec zilnic, în medie, între trei și patru ore pe rețelele de socializare, iar această activitate a schimbat modul în care comunică între ei, în care creează relații și legături, precum și felul în care percep lumea înconjurătoare. O modificare notabilă o constituie modul în care tinerii văd relațiile interumane. Milenialii și cei din generația Z preferă să comunice prin intermediul social media, prin trimiterea de mesaje text, SMS-uri, mai degrabă decât prin interacțiuni față în față. Ei consideră că aceste interacțiuni virtuale sunt mai convenabile, mai puțin intimidante și mai comode. Astfel, cei mai mulți tineri au ajuns să experimenteze viața în cea mai mare parte intermediată de ecrane, prin social media și știri. Această tendință a crescut semnificativ în ultimii câțiva ani, de la debutul măsurilor COVID, când mai ales generația Z a experimentat lumea în principal prin intermediul Internetului timp de 1-2 ani (în funcție de țară).[1]

            Un membru al generației X, de pildă, când se îndrăgostea, simțea cum inima îi bate mai tare, se gândea mereu la persoana iubită, exersa în fața oglinzii, ieșea la întâlniri în parc, la cofetărie etc. Astăzi însă, toate acestea s-au schimbat, în principal ca urmare a impactului rețelelor de socializare. Acum tinerii se întâlnesc unii cu alții pe Facebook, pe Instagram etc., își împărtășesc experiențele și caută aprobare de la ceilalți. Calitatea relațiilor cu ceilalți și-o evaluează astăzi după numărul de like-uri, de comentarii și de urmăritori.

            Mulți percep un like sau o „inimioară” ca pe-o expresie a sentimentelor sau a iubirii – însă nu este așa. După cum recunoșteau unii membri ai generației Z, „online este mai simplu să înșeli și să ascunzi cine ești cu adevărat”, sau chiar, spunea alt tânăr, „cred că rețelele de socializare au făcut mai dificilă stabilirea de relații autentice cu ceilalți”. Astfel, oamenii oferă adesea o mască atent construită în locul adevăratului chip, ceea ce face să devină o provocare stabilirea unor relații sincere cu ceilalți, din cauza neînțelegerilor și interpretărilor greșite care pot apărea cu ușurință. Rețelele de socializare au cultivat, de asemenea, o cultură a satisfacției rapide, în care utilizatorii anticipează răspunsuri prompte și acceptare din partea celor cu care conversează online. Iar atunci când nu o primesc, se instalează foarte ușor depresia și anxietatea.[2]

            Se pare că o adevărată epidemie de degradare a sănătății mentale a adolescenților a început încă din jurul anului 2012. Au apărut atunci numeroase relatări despre cazuri de copii și adolescenți care au început să-și facă tăieturi pe brațe la doar o săptămână după ce deveniseră membri Instagram. Studiile au confirmat, în unanimitate, această deteriorare a sănătății mentale a membrilor generației Z. Chiar și studii interne realizate de Facebook, care au fost făcute publice, au arătat că 17% dintre fetele pre-adolescente și 13,5% dintre adolescente cred că Instagram le crește tulburările de alimentație și le hrănește gândurile suicidare.[3]

            Mai mult, orice postare care apare într-o rețea de socializare rămâne acolo pentru totdeauna, chiar dacă o ștergi. Spre exemplu, pe pagina oficială Facebook se afirmă că, dacă îți ștergi contul, totul va dispărea în treizeci de zile, însă tot pe pagina oficială se afirmă că, dacă ai aceeași adresă de e-mail și același număr de telefon, îți poți recupera contul chiar și după trecerea mai multor ani. După cum constata Christina Athanasíou, autoarea unui articol pe această temă, „Internetul are o memorie bună – și slavă Domnului că pentru toți membrii generației X nu există dovezi online cu privire la ceea ce am făcut și nimeni nu ne-a luat urmele. Însă generațiile mai tinere și-au lăsat urmele digitale peste tot!”[4]

Este timpul pentru o detoxifiere digitală!

            Niciodată însă situația nu este fără speranță. Există soluții prin care ne putem elibera de lanțurile cu care ne strâng tot mai tare dispozitivele electronice și rețelele de socializare. Una dintre acestea, pe care am tratat-o mai pe larg într-o serie anterioară, o constituie o perioadă de detoxifiere digitală, în care să nu folosim deloc dispozitive electronice sau măcar rețelele de socializare. Un studiu recent (din 2022) constata că este suficientă doar o săptămână în care să nu folosim social media pentru a reduce depresia și anxietatea.

Studiul a inclus 154 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 72 de ani, care au fost împărțite în două grupuri. Primului grup i s-a interzis să folosească rețelele de socializare timp de o săptămână întreagă, câtă vreme celui de-al doilea grup i s-a permis folosirea lor. După ce a trecut săptămâna, participanții au fost evaluați pe baza unui test de depresie și anxietate. Cei care nu au utilizat social media în săptămâna anterioară au raportat nivele crescute ale stării de bine generale.[5]

Autorul principal al studiului, Dr. Jeff Lambert de la Departamentul de Sănătate al Universității Bath (Anglia), considera că „acest lucru sugerează că până și o scurtă pauză poate avea un impact”, în condițiile în care, potrivit aceluiași studiu, numărul adulților britanici utilizatori ai rețelelor de socializare a crescut de la 45% în 2011 până la 71% în 2021, atingând chiar 97% în rândul celor din categoria de vârstă între 16 și 44 de ani.[6]

Alte soluții propun folosirea unei aplicații (ca de exemplu Freedom) pentru a bloca Facebook, Instagram și Twitter pe o perioadă aleasă de utilizator. James Duigan, antrenor de fitness din Australia, care a lucrat cu mai multe celebrități, recomanda un program simplu de detoxifiere, în trei etape:

  • blocarea rețelei de socializare pe o perioadă dată (cât are nevoie sau cât poate avea răbdare utilizatorul),
  • deconectarea (log out),
  • viața reală, conștientă, atentă la tot ce ne înconjoară, „fără poze, fără selfie-uri, fără snapchat-uri. Măcar o zi întreagă. Nu pierdeți momentul încercând să-l imortalizați. Trăiți momentul, iar momentul va rămâne viu în amintire.”[7]

Au fost propuse și alte aplicații, unele chiar de către companii producătoare de telefoane mobile. Astfel, în 2018 Apple a introdus Screen Time, care permite utilizatorilor:

– să monitorizeze cât timp petrec cu diferite aplicații;

– să seteze limite de timp pentru fiecare aplicație în parte;

– să programeze „ora de încheiere”, la care telefonul îi va anunța că este vremea să îl pună deoparte.

Câțiva ani mai târziu, a fost lansată aplicația Focus, care le permite utilizatorilor să definească diferite moduri de funcționare, precum „somn”, „lucru”, „la volan” etc., cu diferite setări pentru notificări și alte setări specifice pentru fiecare caz în parte.[8]

Pentru ca utilizatorii să folosească astfel de aplicații, ar trebui ca mai întâi să conștientizeze că au într-adevăr nevoie de ele și că dependența de telefonul mobil este mult mai gravă decât pare. În acest sens, un eseu din anul 2012 al filosofului Ian Bogost ar putea aduce impulsul necesar. Astfel, Bogost numește smartphone-urile „țigările secolului nostru” și sugerează că nomofobia noastră (senzația de neliniște atunci când nu avem telefonul mobil la îndemână) este „la fel de oribilă și dezgustătoare” ca și fumatul în public.[9] Iar David Barnard, creator de aplicații pentru iPhone, spunea:

„Ca tată, am început să devin din ce în ce mai conștient cât de mult amân timpul pe care ar trebui să îl petrec împreună cu copiii și sfârșesc prin a pierde timpul derulând postările de pe Instagram. În unele privințe, când fac asta nu mă deosebesc prea mult de un tată bețiv care amână să își petreacă timpul cu copiii săi ca să meargă să bea la cârciumă. Am fabricat aceste lucruri care ne dau o dependență incredibilă, iar ca societate suntem supradozați. Încă avem serios de lucru la propria responsabilitate!”[10]

Responsabili suntem cu toții, fie că o recunoaștem sau nu. Dacă dorim cu adevărat să ne demonstrăm prin fapte responsabilitatea, soluțiile concrete din numerele următoare ne pot ajuta. Căci adicția nu este de neînvins…


[1] Christina Athanasiou, Has Social Media killed love? Let’s look at the data, 11 martie 2023, https://greekreporter.com/2023/03/11/social-media-kill-love/.

[2] Christina Athanasiou, art. cit.

[3] Christina Athanasiou, art. cit.

[4] Christina Athanasiou, art. cit.

[5] Shivali Best, Time for a digital detox? Taking just a WEEK off social media reduces depression and anxiety, study reveals, DailyMail, 6 mai 2022.

[6] Shivali Best, art. cit.

[7] James Duigan, în: Shivali Best, art. cit.

[8] Io Dodds, What using an iPhone for 15 years has done to your brain, The Telegraph, 8 ianuarie 2022.

[9] Ian Bogost, citat în: Io Dodds, art. cit.

[10] David Barnard, citat în: Io Dodds, art. cit.

Conf. univ. dr.
Andrei Drăgulinescu


Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 176 (septembrie 2023)

Revista poate fi achiziționată din:

De asemenea, te poți abona la revistă, individual (un singur abonament) sau colectiv (până la 10 abonamente la aceeași adresă – reducere de până la 40%) pe un an sau pe șase luni

  • la revista în format digital online, de AICI
  • în format tipărit, cu livrare în România, de AICI
  • în format tipărit, cu livrare în străinătate, de AICI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Trackbacks and Pingbacks

  • […] Nu este o surpriză pentru nimeni că utilizarea rețelelor de socializare a schimbat semnificativ modul în care se comportă noile generații, în special milenialii și cei din generația Z, în comparație cu cele precedente. Conform unor studii recente, aceste generații petrec zilnic, în medie, între trei și patru ore pe rețelele de socializare, iar această activitate a schimbat modul în care comunică între ei, în care creează relații și legături, precum și felul în care percep lumea înconjurătoare. O modificare notabilă o constituie modul în care tinerii văd relațiile interumane. Milenialii și cei din generația Z preferă să comunice prin intermediul social media, prin trimiterea de mesaje text, SMS-uri, mai degrabă decât prin interacțiuni față în față. Ei consideră că aceste interacțiuni virtuale sunt mai convenabile, mai puțin intimidante și mai comode. Astfel, cei mai mulți tineri au ajuns să experimenteze viața în cea mai mare parte intermediată de ecrane, prin social media și știri. Această tendință a crescut semnificativ în ultimii câțiva ani, de la debutul măsurilor COVID, când mai ales generația Z a experimentat lumea în principal prin intermediul Internetului timp de 1-2 ani (în funcție de țară).[1] […]