Aminoacizii și sănătatea mintală (II)

Energia creierului este dependentă de anumiți aminoacizi. Dacă acești aminoacizi, în formă liberă, nu sunt prezenți în cantități adecvate, va surveni un dezechilibru în funcția neurotransmițătorilor și vor rezulta tulburări psihiatrice și neurologice. Simptomele deficiențelor de aminoacizi sunt, printre altele, oboseala cronică, problemele mentale și emoționale, hiperactivitatea, depresia, anxietatea, durerile de cap frecvente, insomniile, dizabilitățile și tulburările de învățare, disfuncțiile imune, tulburări neurologice etc.

Organismul nostru are nevoie zilnic de aminoacizi de 20 de ori mai mult decât de vitamine, și de aproape 4 ori mai mult decât de minerale. Dacă funcția digestivă este eficientă, organismul eliberează o cantitate adecvată de aminoacizi. Dar cum ne putem hrăni corect, când valoarea nutrițională a alimentelor de care dispunem este sub 50%? (Dr. Psihiatru Dragoș Matei)

Alimentele pe care le consumăm zi cu zi sunt colorate, arată bine, dar nu mai au valoare nutrițională, deoarece, în urma cultivării industrializate și a procesării, și-au pierdut vitaminele, mineralele și aminoacizii. În mod paradoxal, există malnutriție și subnutriție în populația actuală, în condițiile consumului excesiv de alimente și a supraponderalității tot mai frecvente. Hrana noastră cea de toate zilele nu ne mai oferă substanțele de care avem nevoie. Alimentele sunt contaminate de aerul poluat, de antibiotice, chimicale și insecticide. Fast-food-urile au pătruns peste tot, iar nenumărate produse conțin zahăr și cofeină. Ce putem face?

O soluție de criză, atâta timp cât nu avem acces la alimente care să aibă în mod real o valoare nutritivă adecvată, este să recurgem la suplimente și perfuzii cu aminoacizi. Dintre acestea, mult mai eficiente sunt perfuziile, deoarece evită procesul digestiv și au o mai mare biodisponibilitate. Cele mai eficiente sunt perfuziile cu cocktail-uri de aminoacizi pentru susținerea funcției neurologice și neuropsihice, printre care, așa cum am mai spus, un rol important îl au triptofanul, fenilalanina, tirozina și N-acetil cisteina. Însă lista aminoacizilor benefici pentru sistemul nostru nervos este mult mai lungă. Iată alte câteva exemple:

• Acidul gamma-aminobutiric (GABA)

GABA este un aminoacid care ne reglează starea de spirit și ne ajută să avem un răspuns sănătos la stres, împiedicând neuronii să trimită mesaje care excită corpul. Este eliberat de anumiți neuroni care transportă mesaje de-a lungul sistemului nervos. GABA influențează modul în care organismul reacționează la sentimentele de anxietate, frică și stres, și permite sistemului nervos să proceseze mai bine informațiile. Încetinește activitatea creierului prin blocarea unor semnale specifice din sistemul nervos central. GABA este cunoscut pentru producerea unui efect calmant. Se crede că joacă un rol major în controlul hiperactivitatii celulelor nervoase asociate cu anxietatea, stresul și frica. GABA este cel mai comun neurotransmițător inhibitor din sistemul nervos central. Neurotransmițătorii inhibitori previn sau blochează mesajele chimice și scad stimularea celulelor nervoase din creier.

Dacă există o dereglare în funcționarea neuronilor care interacționează cu neurotransmițătorul GABA, aceasta poate afecta sănătatea mintală și poate genera o varietate de tulburări psihice și neurologice (tulburări ale creierului și ale sistemului nervos). Lipsa unei activități adecvate a GABA poate juca un rol în schizofrenie, autism, sindromul Tourette și alte tulburări.

În timp ce cauza exactă a tulburării din spectrul autist (ASD) este încă neclară, studiile pe animale și pe oameni au găsit asocieri între anomaliile activității GABA și simptomele autismului. Se pare că există o relație între GABA și interesul unei persoane față de lumea din jur și dificultățile acesteia în interacțiunea socială.

Niveluri mai scăzute de GABA în organism au fost, de asemenea, asociate cu tulburarea depresivă majoră (MDD). Acest lucru este posibil deoarece GABA lucrează sinergic cu alți neurotransmițători, cum ar fi serotonina ‒ care este, de asemenea, implicată în tulburările de dispoziție. În plus, cercetările au sugerat că funcționarea necorespunzătoare a GABA poate fi un factor care contribuie la sinucidere.

Activitatea GABA joacă un rol important în mai multe boli, inclusiv în tulburările neurodegenerative în care celulele nervoase ale corpului se descompun sau mor. Printre aceste tulburări se numără:

Boala Huntington: Nivelurile reduse de GABA la persoanele cu boala Huntington pot contribui la disfuncția în zona creierului care reglează mișcarea voluntară.

Epilepsia: Lipsa activității GABA este legată de o excesivă stimulare a sistemului nervos în timpul crizelor.

Boala Parkinson: Mai degrabă decât o activitate prea redusă a GABA, poate fi prezentă o activitate excesivă GABA în boala Parkinson. Aceasta blochează mesajele din centrii de mișcare ai creierului.

• Serina

Acest aminoacid joacă un rol important în funcția creierului și în sănătatea sistemului nervos central. Cercetările arată că L-serina este neuroprotectoare și acționează printr-o varietate de mecanisme biochimice și moleculare pentru a susține funcția creierului. Joacă un rol vital în sinteza fosfatidilserinei, o componentă a neuronilor din creier, fiind cunoscut faptul că este important ca neuromodulator în creier.[1] Fosfatidilserina este administrată pentru a îmbunătăți memoria și a stimula creierul. Acesta este motivul pentru care L-serina se administrează în demență, Parkinson și Alzheimer. Un articol publicat în Pharmacy Times indică faptul că persoanele cu un risc de mediu sau posibil genetic de boli neurodegenerative pot beneficia de utilizarea suplimentelor cu L-serină.

De asemenea, serina reduce stresul, deoarece este necesară pentru a produce aminoacidul triptofan, care servește drept calmant natural al stresului și relaxant. Creșterea nivelului de triptofan ameliorează anxietatea și simptomele depresiei, deoarece este folosit pentru a produce serotonina, așa-numitul „hormon al fericirii”. Cercetări publicate în Nutritional Neuroscience[2] au descoperit că triptofanul poate îmbunătăți terapia în tulburările hormonale și comportamentale induse de stres. Există un rol dovedit al nivelurilor serotoninei serice care influențează starea de sănătate mintală.

• Glutamatul

Glutamatul este cel mai răspândit aminoacid liber din creier și se află la intersecția dintre mai multe căi metabolice. Întreține comunicarea neuronală, dat fiind căeliberează diverși neuroni care, la rândul lor, eliberează neurotransmițători către alți receptori. Toți acești neurotransmițători diferiți comunică mesaje diferite, dar rolul glutamatului rămâne același – să-i transmită neuronului să elibereze neurotransmițătorii pe care îi deține.[3] Datorită acestei funcții particulare, glutamatul joacă un rol important în tot ceea ce se întâmplă în corpul nostru. Astfel, prin intermediul glutamatului, neuronii din sistemul nostru nervos sunt capabili să reacționeze la diferiți stimuli și să comunice între ei.

Glutamatul joacă un rol deosebit în învățarea asociativă, adică învățarea prin repetare sau condiționare. La fiecare expunere repetată, glutamatul stimulează aceiași neuroni, ceea ce întărește aceleași căi neuronale și ne ajută să reținem informațiile la care am fost expuși. Rolul glutamatului în menținerea comunicării neuronale ajută, de asemenea, la codificarea amintirilor în creier, atât pentru memoria de lucru pe termen scurt, cât și pentru cea pe termen lung.[4]

Este important, de asemenea, și în plasticitatea cerebrală și neuronală. Sistemul nervos are capacitatea de a se modifica constant ca răspuns la răni, traume sau experiență. Prin acest proces, rețeaua neuronală se „cablează” efectiv, astfel încât continuă să funcționeze, în ciuda faptului că o cale neuronală sau o conexiune este deteriorată sau distrusă. Glutamatul ajută la reglarea acestui proces, provocând declanșarea de noi neuroni.

Afecțiuni asociate unui nivel scăzut de glutamat:

Tulburare depresivă majoră. Cercetările arată în mod constant că persoanele cu depresie au niveluri mai scăzute de glutamat în creier decât persoanele sănătoase. În plus, persoanele cu depresie cronică ar putea avea, de asemenea, receptori de glutamat mai puțin sensibili, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar obține mai mult glutamat, receptorii ar avea dificultăți să-l absoarbă.

Schizofrenie. La persoanele bolnave de schizofrenie, receptorii de glutamat nu sunt capabili să funcționeze normal. Într-un studiu din 2020, subiecții sănătoși de testare au dezvoltat simptome asemănătoare schizofreniei atunci când li s-au administrat medicamente care inhibau receptorii specifici de glutamat. Acest rezultat îi face pe oamenii de știință să creadă că schizofrenia poate deteriora receptorii de glutamat, determinând o creștere a incidenței și severității simptomelor bolii.

Afecțiuni asociate unui nivel excesiv de glutamat:

Tulburări de anxietate. Glutamatul are efecte excitatoare asupra celulelor nervoase până la distrugerea acestora, într-un proces numit „excitotoxicitate”. Din acest motiv, excesul de glutamat este însoțit de tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic și fobiile, caracterizate de un răspuns de panică la un anumit stimul. Deoarece glutamatul influențează învățarea asociativă, cercetătorii cred că scăderea nivelului de glutamat poate ajuta la ameliorarea simptomelor de anxietate.

Tulburarea de spectru autist. Dificultățile în interacțiunea socială reprezintă un simptom distinctiv al tulburării de spectru autist, care, potrivit cercetărilor, poate surveni în urma unui dezechilibru de glutamat și GABA din creier. A avea mai mult glutamat decât GABA poate duce la mai multă hiperactivitate și incapacitate de concentrare. Cercetătorii au analizat în mod special raportul dintre glutamat și GABA în cortexul prefrontal ‒ zona creierului responsabilă cu funcțiile executive, cum ar fi planificarea, organizarea, predicția și atenția.

Bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Huntington, sunt adesea asociate cu eliberarea de glutamat în exces, care este toxic și poate duce la moartea celulelor nervoase (excitotoxicitate). Moartea celulară este, la rândul său, responsabilă pentru disfuncția progresivă. Oamenii de știință cred că, dacă ar exista o modalitate de a controla și reduce excesul de glutamat din creier, ar exista o modalitate de a preveni moartea celulelor nervoase și de a încetini progresia acestor boli.

Și lista aminoacizilor benefici pentru sănătatea noastră mintală poate continua. Cert este că, în condițiile de viață ale omului contemporan, care nu mai dispune de alimente cu mare valoare nutritivă și nici nu mai are un stil de viață cu suficientă mișcare în aer liber și interacțiuni sociale adecvate, perfuziile cu aminoacizi pot fi o soluție eficientă în situațiile de criză.

Material realizat de Dr. Psihiatru Dragoș Matei

Clinica ImunoMedica

[1] Kalhan SC, Hanson RW. Resurgence of serine: an often neglected but indispensable amino Acid. J Biol Chem. 2012 Jun 8;287(24):19786-91. doi: 10.1074/jbc.R112.357194. Epub 2012 May 7. PMID: 22566694; PMCID: PMC3370164.

[2] Gul S, Saleem D, Haleem MA, Haleem DJ. Inhibition of hormonal and behavioral effects of stress by tryptophan in rats. Nutr Neurosci. 2019 Jun;22(6):409-417. doi: 10.1080/1028415X.2017.1395551. Epub 2017 Nov 3. PMID: 29098950.

[3] Zhou Y, Danbolt NC. Glutamate as a neurotransmitter in the healthy brain. J Neural Transm (Vienna). 2014 Aug;121(8):799-817. doi: 10.1007/s00702-014-1180-8. Epub 2014 Mar 1. PMID: 24578174; PMCID: PMC4133642.

[4] Gernot Riedel, Bettina Platt, Jacques Micheau, Glutamate receptor function in learning and memory,

Behavioural Brain Research, Volume 140, Issues 1–2, 2003, Pages 1-47, ISSN 0166-4328,

https://doi.org/10.1016/S0166-4328(02)00272-3.

(https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0166432802002723)

Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 172 (mai 2023)

Revista poate fi achiziționată din:

• Platforma digitală – în format digital online
• Magazin România – în format tipărit, cu livrare în România
• Magazin străinătate – în format tipărit, cu livrare în străinătate

De asemenea, te poți abona la revistă, individual (un singur abonament) sau colectiv (până la 10 abonamente la aceeași adresă – reducere de până la 40%) pe un an sau pe șase luni

• la revista în format digital online, de AICI
• în format tipărit, cu livrare în România, de AICI
• în format tipărit, cu livrare în străinătate, de AICI