Festivalul de chitară clasică Sinaia, 6-12 iulie 2026

Internetul ne dă iluzia de a avea totul la îndemână. De asemenea, ne aduce instantaneu aproape orice tip de divertisment am căuta. Vrei adrenalină? Urmărește un film de aventură sau un documentar despre exploratori temerari. Vrei umor? Încearcă o emisiune, un reel, un film de comedie. Și așa mai departe. Ca atare, creatorii de divertisment sau de cultură ca spectacol (concert, teatru, operă, balet etc.) pot tot așa de bine să dispară. Mai bine stăm acasă. De câte ori nu am auzit sau nu ne-am spus noi înșine acest lucru? Afară plouă. Mai bine stăm acasă. Afară e prea cald. Mai bine stăm acasă. Nu avem prea mulți bani. Mai bine stăm acasă. Și așa mai departe. Este aici o comoditate, în care se amestecă totuși și unele motivații reale și justificate: o deplasare poate însemna cheltuială, stat în trafic, efort, timp. Adevărat.

Totuși, în momentul în care alegem statul acasă și preferăm consumul de divertisment pe ecran, nu doar că ne alienăm (însingurare și sedentarism), ci descurajăm și munca celor care lucrează în acest domeniu al artelor și spectacolelor. Tot ce este live și implică adeseori mari costuri (energie, muncă, timp, bani) devine amenințat de obiceiurile societății moderne care are la îndemână, drept cel mai facil amuzament, ecranul. Opera, teatrul, concertul, circul, chiar și sporturile cu spectatori (în afară de fotbal, ce încă atrage mult public), toate se confruntă astăzi cu lipsa de interes, din ce în ce mai crescută.

Ca atare, când, după aproape 40 de ani de existență, festivalul internațional de chitară clasică de la Sinaia a fost amenințat cu dispariția, ne-am putea întreba: La ce bun că el a fost resuscitat, printr-o inițiativă privată? La ce bun că o mână de oameni a pus suflet și energie să îl refinanțeze, să se lupte cu organizarea lui, să invite artiști internaționali și să caute săli de spectacole? La ce bun, dacă beneficiarul final, spectatorul, nu mai există? Spectatorul acela lasă sala goală, deoarece trebuie să alerge să câștige bani pentru facturi, hrană și haine, celor din familia sa. Primum vivere, deinde philosophari. Spectatorul acela rămâne poate acasă pe canapea să se uite la o emisiune de cancan sau de reality show. Spectatorul acela nu mai caută de mult acest tip de concert, sau de produs cultural, în zigzagul cotidian între griji, nevoi, datorii și apoi un mic divertisment de seară, oferit rapid de telecomandă.

Da, există și spectacole la care artiștii se bucură de o sală arhiplină, dar uităm uneori câteva date ale acestui succes – uneori vorbim de săli cu o capacitate mică, alteori ne raportăm doar la Capitală și orașele foarte mari, în sfârșit alteori e vorba de o promovare foarte insistentă. Altfel, părerea generală în branșă este aceea că în România post pandemie oamenii nu mai dau curs cu ușurință unei invitații live, ce presupune ieșirea din casă. În plus, dacă evenimentul este mai mult cultură și mai puțin divertisment, dacă el invită la reflecție, liniște, interiorizare, sau dacă presupune și un gust antrenat, de nișă, atunci lucrurile devin cu atât mai delicate.

Pe scurt, dacă între 6 și 12 iulie 2026 vă aflați la Sinaia, nu ezitați să deveniți spectatorii unui festival internațional de chitară clasică. Intrarea este gratuită, dar participarea dumneavoastră poate însemna o comuniune cu artiștii, o legătură de la om la om, și de la suflet la pasiune, la muzică. Ars longa, vita brevis. Dar vara aceasta este lungă și o putem umple de evenimente frumoase pentru noi înșine, prieteni, familie. Unele amintiri frumoase și pline de sens se pot crea cu cheltuială minimă de timp și bani, la margine de cartier, sau de sat, într-o plimbare în cel mai apropiat parc sau cea mai apropiată pădure. Sau ele pot implica un buget și o planificare de timp. Oricare ar fi situația, să încercăm totuși să nu alegem doar telecomanda.

Istoricul pe scurt

Festivalul Internațional de Chitară Clasică[1] (supranumit și Perla Carpaților) debutează în anii ’80 ca o noutate oarecum stranie, fiindcă chitara era utilizată la noi în orchestre ca instrument de acompaniament mai degrabă decât solistic. Festivalul din acest motiv a venit ca o noutate care ne obliga să ne ridicăm la un nou nivel. Nu e o întâmplare că lipsesc compozițiile pentru chitară din repertoriul românesc. Artiștii români au apelat la compozițiile și transcripțiile artiștilor străini.

Cu toate astea, artiștii români nu lipsesc, adică de la câștigătorul primei ediții istorice a festivalului, Liviu Georgescu, și pionieri ai genului precum Eduard Pamfil până la Cătălin Ștefănescu-Pătrașcu, Tudor Niculescu-Mizil, Maxim Belciug, Stan Zamfirescu, Ionuț Zamfirescu sau Mircea Gogoncea, scena românească a numărat artiști valoroși și apreciați. Scena Festivalului din Sinaia a constituit un bun prilej de a se afirma și de a se face cunoscuți.

Pe scena festivalului de-a lungul timpului au urcat vedete din toată lumea. Câteva nume precum Carlo Marchione (Italia), Marcin Dylla (Polonia), Zoran Dukić (Croația), Duo Melis (internațional format din Susana Prieto și Alexis Muzurakis) sau Thanos Mitsalas (Grecia) au fost cap de afiș și au constituit adevărata brățară artistică a festivalului.

La împlinirea a 40 de ani de existență (în 2023), festivalul a trecut printr-un proces de revitalizare, fiind preluat și organizat de Asociația Popa Soare (https://www.facebook.com/share/1D92ZdG1fa/). Evenimentul continuă să își păstreze spiritul academic, dar cu o viziune modernă și o vizibilitate crescută.

Rucsandra Bălășoiu

[1] https://sinaiaguitarfestival.ro/

Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 210 (iulie 2026)

Revista poate fi achiziționată din:

• Platforma digitală – în format digital online
• Magazin România – în format tipărit, cu livrare în România
• Magazin străinătate – în format tipărit, cu livrare în străinătate

De asemenea, te poți abona la revistă, individual (un singur abonament) sau colectiv (până la 10 abonamente la aceeași adresă – reducere de până la 40%) pe un an sau pe șase luni

în format tipărit, cu livrare în străinătate, de AICI

la revista în format digital online, de AICI

în format tipărit, cu livrare în România, de AICI