„Fără Înviere nu există biruință asupra morții”

Mărturia Părintelui Arhimandrit Ioannis Kokkakis este impresionantă tocmai pentru faptul că vine din partea unui medic care şi-a privit pacienţii și ca preot şi a înţeles cât de mare este taina vieţii fiecărui om. Pentru el, teologia vie a Bisericii este cea mai mare şansă a pacientului, mai ales a celui aflat în faţa luptei cu moartea, nu numai pentru că omul se roagă, că omul nădăjduieşte, dar mai mult pentru că prin credinţa noastră ştim sau ni se vesteşte că moartea nu este decât o trecere către viaţa veşnică. Acolo însă odată ajunşi, măcar pentru boala prin care am trecut cu pocăinţă şi mulţumire, putem nădăjdui să fim împreună cu Hristos. Un cuvânt viu şi plin de profunzime al unui om care a tratat atât trupul, cât şi sufletul semenilor de-a lungul întregii sale vieţi. (V.G.)

– Părinte, sunteți egumen și Părinte duhovnicesc, dar în același timp și medic, chirurg oncolog, și cadru universitar. Vă rog să aprofundăm cuvântul acesta al Domnului: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea” ^{Ioan 16:33}. Ce înseamnă pentru omul contemporan să biruiască lumea?

– Când Hristos ne adresează acest cuvânt, nu o face ca un potrivnic al lumii; căci El a venit să mântuiască lumea, să îi ofere o nouă perspectivă asupra vieții. Unii mă întreabă dacă Dumnezeu pedepsește. Dumnezeu nu pedepsește; pur și simplu noi ne aflăm deja într-o stare de pedeapsă, pentru că trăim în afara Raiului. Hristos a venit să ne ofere încă o șansă de a ne întoarce în Rai. Prin urmare, cuvântul Său nu este împotriva lumii, ci împotriva mentalității lumești, a atașamentului nostru față de trup, de materie, a priorității pe care o dăm celor materiale în detrimentul duhului și al perspectivei eshatologice pe care Hristos ne-o descoperă.

De altfel, atunci când Hristos vorbește astfel, o face în primul rând cu trimitere la Înviere. După cum spune Apostolul Pavel: „cugetarea trupească este moarte”; adică orientarea spre ceea ce este material duce inevitabil la stricăciune și la moarte. Or, Hristos a venit să ne dăruiască o cale a ieșirii din stricăciune și moarte și să ne conducă spre Viața întru El.

Iar atunci când spune că „acum este judecata acestei lumi”^{Ioan 12:31}, se referă la faptul că pe Golgota a fost judecată tocmai această mentalitatea lumească. Vedeți, lumea a ales să-L trimită la moarte pe Însuși Dumnezeu, pe Hristos, a Doua Persoană a Sfintei Treimi. O alegere greșită, nepotrivită cu chemarea noastră, asemenea acelei prime alegeri, din Rai. Hristos ne-a oferit Viața și ne-a deschis Calea către veșnicie, iar noi am preferat, și a doua oară, să ne târâm în noroi. La fel se întâmplă și astăzi: răul exercită o anumită fascinație. Nu este întâmplător că la buletinele de știri primele prezentate sunt știrile negative. Răul atrage omul căzut; este parte a firii noastre rănite.

Și totuși, Hristos a venit să ne elibereze din această stare. Se vede și în episodul cu tânărul care I se adresează cu „Învățătorule bun”. Hristos îi răspunde că „nimeni nu este bun decât Unul Dumnezeu” ^{Marcu 10:17-18}, arătând astfel că El este Singurul cu adevărat Bun. În afara lui Hristos nu există binele. Tocmai de aceea, niciun sistem ideologic nu poate rezista, tocmai de aceea toate ideologiile se prăbușesc. Revoluțiile care încep cu intenții bune ajung să instaureze sisteme politice mai rele decât cele pe care le-au înlăturat, pentru că sunt orientate spre materie și nu spre nevoile spirituale ale omului. Un exemplu este Revoluția Franceză, care a început cu idealul libertății și a sfârșit în dictatura lui Napoleon.

Ce m-a frământat mereu este faptul că aproape toate protestele se fac pentru mize financiare; nu am văzut proteste pentru educație, pentru cunoaștere, pentru cultivarea spirituală. Este exact ceea ce spunea Dostoievski: vorbești oamenilor despre libertate, când ei cer doar pâine; nu pot cuprinde ceva mai înalt. Așa și noi: Hristos ne oferă libertatea de sub robia duhului lumesc, însă noi ne întoarcem iar și iar la acesta. Eliberarea cere luptă personală și împreună-lucrarea cu harul lui Dumnezeu. Fără har, omul nu poate să se desprindă de mentalitatea materialistă.

Relația omului cu Dumnezeu modifică rezultatele medicale.

– Întrucât sunteți și medic – chiar chirurg oncolog – având o legătură intensă și zilnică cu durerea umană, mai ales astăzi, când cancerul se răspândește atât de rapid, cum vedeți capacitatea omului de a depăși durerea și de a descoperi, în mijlocul durerii și al morții, o lumină, o speranță?

– De mai mulți ani am binecuvântarea de a participa la programul postuniversitar al Facultății de Medicină dedicat îngrijirii paliative. Această experiență ne-a condus, la un moment dat, și la nivelul Mitropoliei, la înființarea unui așezământ, împreună cu frații duhovnicești – nu îi numesc „fii duhovnicești”, pentru că toți suntem copii ai lui Dumnezeu – sub omoforul și dragostea Înaltpreasfințitului Mitropolit Chiril. L-am numit „Drumul Vieții”, iar scopul său este promovarea a ceea ce, în mediul internațional, se numește spiritual support, adică sprijinul duhovnicesc acordat pacienților.

Adevărul este că relația omului cu Dumnezeu schimbă profund modul în care acesta se raportează la boală. Și nu doar lăuntric sau psihologic. Uneori modifică inclusiv răspunsurile organismului. Studii medicale au demonstrat că sprijinul spiritual influențează parametri biologici concreți, precum interleukina-6, contribuind la reducerea anumitor hormoni și chiar a metastazelor. Prima astfel de observație a fost făcută în Statele Unite, când o clinică a constatat că unii pacienți se vindecau mai repede și implicau costuri medicale mai reduse. Conducerea a investigat cauza și a descoperit că factorul comun al tuturor era rugăciunea: toți se rugau unui Dumnezeu, așa cum Îl înțelegea fiecare. De la acel studiu a început o cercetare amplă, care confirmă astăzi că dimensiunea spirituală influențează real anumiți markeri biologici.

Totuși, problema nu se limitează doar la modul în care omul abordează boala, ci și la felul în care privește moartea, trecerea în viața cealaltă. Lipsa participării lăuntrice la Învierea lui Hristos naște trăiri dureroase în fața sfârșitului apropiat. Există ceea ce numim „anxietate metafizică”, nu este doar teama că se sfârșește viața. Extrem de puțini oameni sunt realmente împăcați cu moartea. În psihologie se vorbește despre o „moarte fericită”. Personal, nu pot accepta această sintagmă. Nu cred că cineva poate pleca „fericit”; poate pleca împăcat, poate pleca în pace, dar nu fericit, bucuros. Bucuria aparține Învierii. Nu putem vorbi despre moarte fericită într-o cultură marcată de cădere.

Am observat că oamenii care se tem de Dumnezeu și trăiesc cu credință abordează cu totul altfel boala. Iar la unii dintre ei rugăciunea contribuie efectiv la o evoluție mai bună, spre deosebire de alți pacienți care trăiesc boala – mai ales în apropierea sfârșitului – într-o stare aproape tragică. Și trebuie să vă spun, având în vedere că trăim într-o țară ortodoxă, că atunci când am realizat un chestionar în care întrebam pacienții dacă merg la biserică, dacă participă la Sfintele Taine etc., aproape 97% au răspuns afirmativ. Rezultatul ne-a surprins. Doar o singură persoană s-a declarat atee – de fapt, mai curând agnostică. A spus: „Nu știu, nu pot să știu și nu mă interesează; dacă există Dumnezeu, bine că există”.

Demn de remarcat este și faptul că mulți bolnavi oncologici simt o mare putere atunci când află că și medicul lor este om credincios, că are o relație vie cu Dumnezeu. Este un aspect pe care încercăm să-l promovăm și prin intermediul așezământului nostru, pentru ca medicii din Grecia să-și redescopere nădejdea în Hristos. Este un subiect important, discutat și în cadrul unor conferințe.

(fragment)

Interviu realizat de Tatiana Petrache

Articol publicat în revista „Familia Ortodoxă” nr. 204 (ianuarie 2026)

Revista poate fi achiziționată din:

• Platforma digitală – în format digital online
• Magazin România – în format tipărit, cu livrare în România
• Magazin străinătate – în format tipărit, cu livrare în străinătate

De asemenea, te poți abona la revistă, individual (un singur abonament) sau colectiv (până la 10 abonamente la aceeași adresă – reducere de până la 40%) pe un an sau pe șase luni

în format tipărit, cu livrare în străinătate, de AICI

la revista în format digital online, de AICI

în format tipărit, cu livrare în România, de AICI